Un utilizator de Facebook neagă efectele încălzirii globale și susține că un observator geofizic din Norvegia, de lângă o fostă bază NATO pentru submarine, este de vină pentru fenomenele meteo extreme din ultima perioadă înregistrate în România.

“Nu am crezut niciodată în vrăjeala “încălzirii globale”

În partea nordică a Norvegiei există o localitate cu vreo 77 mii de suflete numită Tromso(ei pronunţă Tromsoe). Acolo se află și o bază militară a NATO unde fac escală submarinele americane înainte să cotrobǎie pe lîngă apele rusești. Însă marea importanță a acestui sătuc este instalaţia GeoClimatică ce poate provoca secetă cu 50 de grade temperatură sau dimpotrivă ploi torențiale cu 400 de litri per metrul pătrat! Dacă în Romania avem simultan cod roşu de caniculă și cod roşu de furtuni şi inundații, atunci doar la comandamentul NATO avem răspunsuri! Nu există nici o schimbare climatică şi nici o încălzire a planetei! Există doar tehnologie de a modifica clima precum doreşte clientul! În cazul nostru, administratorul acestei instalaţii militare seveşte direct interesul corporațiilor transnaționale ce vor distrugerea economică a Europei!”

Baza militară NATO la care se face referire este, în fapt, o bază scoasă din uz a Marinei Regale Norvegiene, activă în perioada Războiului Rece, folosită ca escală de submarinele NATO înainte de a naviga în apele din interiorul Cercului Arctic.

La sfârșitul anilor 2000, Parlamentul Norvegiei a decis închiderea acesteia ca parte a unui program amplu de restructurare a Marinei Naționale. Facilitatea a fost scoasă la licitație și adjudecată pentru cinci milioane de dolari de o companie de foraj.  Ulterior, potrivit AFP, baza a fost închiriată navelor de cercetare rusești, cu legături cu gigantul energetic de stat rusesc Gazprom.

Cât privește “submarinele americane” care “cotrobăie pe lângă apele rusești”, informația are o oarecare legătură cu o știre din 10 mai 2021 despre acostarea submarinului american USS New Mexico în regiune. Potrivit arctictoday.com, evenimentul e parte a unui program interstatal de monitorizare a radiațiilor nucleare și a stârnit nemulțumirea Rusiei, care are ape teritoriale comune cu Norvegia în Marea Barents.

“Instalaţia GeoClimatică” la care se face referire în postare este, de fapt, Centrul Norvegian pentru Vreme Spațială, aflat sub coordonarea Observatorului Geofizic Tromsø, unul dintre principalii furnizori de servicii meteorologice spațiale din Norvegia.

“Termenul de instalație GeoClimatică nu are nici un sens. În Tromsø există o “instalație” asemănătoare cu cea din imagine. Este vorba de un radar (53.5 MHz) care este utilizat pentru studii de mezosferă-stratosferă-troposferă (scanează atmosfera deasupra radarului). Mai pe scurt, un radar format din mai multe antene și care este utilizat pentru a studia vântul și proprietățile straturilor superioare ale atmosferei.

Astfel de radare sunt instalate și în alte regiuni ale globului. De exemplu, în Țara Galilor există un radar (46.5 MHZ) care este utilizat la fel în scopuri de cercetaredar și pentru a furniza date care pot îmbunătăți prognozele meteorologice”, explică Bogdan Antonescu, cercetător științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Optoelectronică.

Într-unul dintre comentariile postării cu conținutul “am verificat si cred ca i-am gasit….” este atașat un link către pagina oficială a Observatorului unde sunt prezentate tipurile de instalații, adică radare, spectrometre și antene speciale.

“Aceste radare care utilizează pentru detecție radiația electromagnetică nu pot influența vremea sau modifica proprietățile atmosferei. Idea că astfel de instrumente pot fi utilizate pentru a produce secetă, temperaturi de 50 de grade Celsius sau cantități incredibile de precipitații este complet aberantă. Această tehnologie cu care am putea influența clima (adică condițiile meteorologice medii pe termen lung), cum vrea clientul, pur și simplu nu există”, mai spune cercetătorul.

Stația de cercetare se află sub coordonarea Facultății de Știință și Tehnologie din cadrul Universității Arctice din Norvegia și urmărește activitatea solară care poate perturba rețelele de electricitate și echipamentele electronice în anumite perioade.

Postarea este ilustrată cu o fotografie din Alaska, Statele Unite ale Americii, care arată o parte dintre instalațiile Programului de Cercetare Aurorală Activă de Înaltă Frecvență (nr. – HAARP), închise în 2014 din pricina valului de teorii ale conspirației. Acestea au fost preluate inclusiv de președintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, în 2011, în perioada în care Teheranul era supus sancțiunilor internaționale din cauza programului național nuclear.  “Emisiile de radiație electromagnetică de la radarele menționate mai sus sau de la HAARP nu produc modificări ale proprietăților atmosferei și deci nu au cum să ducă la creșteri de temperaturi la scară regională sau la modificări ale regimului precipitațiilor. Singurul mod prin care putem interveni activ în atmosferă sunt programele Antigrindină, dar aici vorbim de efecte foarte locale și care nu pot influența clima. Atmosfera este un sistem haotic și astfel, chiar dacă prin absurd am putea modifica vremea local, nu vom putea controla ce se întâmplă la scară mare. Deci nu putem vorbi de control al vremii sau al climei. Există o serie de idei de geoinginerie la scară mare, pentru a reduce efectele schimbărilor climatice și care sunt în stadiu de idee și niciuna dintre aceste idei nu se bazează pe emisia de radiație electromagnetică în atmosferă. Din păcate, fenomenele extreme pe care le observăm țin de ceea ce se întâmplă în mod natural în atmosferă, peste care trebuie să adăugăm efectele schimbărilor climatice. Noi, oamenii, suntem de vină pentru aceste schimbări climatice și nu “instalațiile GeoClimatice”, explică Bogdan Antonescu, cercetător științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Optoelectronică.

Baza de cercetare din Alaska a fost condusă în comun de US Air Force și US Navy cu finanțare suplimentară de la Agenția de Proiecte de Cercetare Avansată a Apărării a Statelor Unite și Universitatea din Alaska și a fost implicată într-o serie de studii asupra ionosferei. Până la închidere, cercetătorii au urmărit să îmbunătățească tehnologiile de comunicații cu ajutorul stratului superior al atmosferei.