Un livestream pe pagina de Facebook a PPQ promovează teoria conform căreia arestarea lui Putin este o manevră a ocultei mondiale. Prelegerea, care durează mai mult de o oră, este un amestec de jumătăți de adevăr, teorii ale conspirației, opinii personale și falsuri. 

Ceea ce vrea să demonstreze autorul live-ului este că, de fapt, Curtea Penală Internațională, cea care a emis mandatul de arestare pe numele lui Vladimir Putin, nu are nicio dovadă care să-l acuze pe președintele rus și că a acționat la ordinele „ocultei”.

*Captură ecran 05.04.2023

Înainte de a începe propriu-zis demonstrația afirmației pe care o face încă de la început, respectiv că mandatul de arestare al lui Putin e orchestrat de o obscură și nedefinită „ocultă mondială”, utilizatorul Facebook își manipulează publicul, încercând să demonstreze că „adevărul” nu e la îndemâna oricui. Doar oamenii cu o pregătire specială, așa cum este el, fost jurnalist, pot face asta prin mijloace și cu aptitudini create în timp, susține autorul. Și că ceea ce le va explica le va schimba definitiv percepția asupra faptelor, în ceea ce privește mandatul emis pe numele lui Putin, pe care îl numește „patriot”.

„Ce înseamnă mandatul de arestare al lui Vladimir Putin? Și de ce e important să clarificăm?

Pentru că, o să vedeți, acest modus operandi al bandiților criminali de la oculta mondială nu este menit doar să compromită un nume de patriot ca Vladimir Putin, ci să acopere niște situații criminale pe care oculta le patronează. Și atunci, pune în mișcare un sistem, care e corupt pe de-a-ntregul, și care e menit să creeze această diversiune nu doar cu scopul nu doar de a-l compromite pe V. Putin, ci și pentru a acoperi propriile crime”. 

„Curtea Penală a emis mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin acuzându-l de deportarea unor copii. (…) Pe ce probe se bazează CPI când îl acuză pe Putin? Pe nicio probă.(….) Am pus mâna pe documentul care a stat la baza emiteri acestui mandat de arestare”.

După introducerea subiectului, utilizatorul Facebook explică modul în care el personal vede situația deportării copiilor din Ucraina. Aceștia au fost, de fapt, salvați de armata rusă dintr-o zonă de război și duși în locuri sigure. Numește deportarea copiilor protecție, salvare și susține că Rusia a făcut ceea ce trebuia să facă Ucraina. 

Documentul la care face referire, și pe care îl prezintă ca stând la baza mandatului de arestare, este o analiză a Conflict Observatory, a situației copiilor duși din Ucraina în Rusia sau în zonele controlate de armata rusă. Numește Conflict Observatory, entitate derivată din Departamentul de Stat. 

„Este vorba de aceasta entitate, Conflict Observatory, un fel de ONG dar nu este, care a investigat așa zisa deportare făcută de Putin. Această instituție a pus la dispoziția TPI, așa zisele probe.(…) Acest raport e făcut de o ramură din Departamentul de Stat al Statelor Unite, conduse acum de ocultă“.

După o analiză sumară a metodologiei folosită la elaborarea studiului și câteva considerații personale, utilizatorul Facebook leagă direct studiul de decizia Curții Penale Internaționale, numindu-l rechizitoriu. Vorbește de lipsa de mărturii directe, de vizite la fața locului și afirmă că documentarea celor de la Conflict Observatory și însușită de Curtea Penală Internațională, s-a făcut pe Facebook.

„Acesta este rechizitoriul, l-am făcut consultând internetul, de pe Facebook, și conform cu ce am găsit pe Facebook, vrem să-l arestăm pe Vladimir Putin. N-am vorbit cu victime, n-am fost în teritoriu să verificăm, dar din ce am găsit noi pe Facebook, credem ca Putin trebuie arestat. Aceasta este concluzia Curții Penale Internaționale”.

Mandatul de arestare 

În 17 martie 2023, președintele Curții Penale Internaționale de la Haga, judecătorul Piotr Hofmański, a anunțat că au fost emise două mandate de arestare pe numele lui Vladimir Vladimirovici Putin și pe cel al Mariei Alekseievna Lvova-Belova. Putin este acuzat de crime de război în Ucraina, pentru deportarea ilegală a mii de copii ucraineni de pe teritoriul Ucrainei, în Federația Rusă. La fel și comisarul său pentru drepturile copiilor, Maria Belova:

„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, (i) pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma) și (ii) pentru incapacitatea sa de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele.

Doamna Maria Alexeievna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în biroul președintelui Federației Ruse, este responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație. (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin altele (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma).

Deși mandatele trebuie să fie secrete pentru a proteja victimele și martorii și, de asemenea, pentru a proteja ancheta, în acest caz, „ținând seama de faptul că comportamentul abordat în prezenta situație ar fi în curs de desfășurare și că conștientizarea publică a mandatelor poate contribui la prevenirea săvârșirii ulterioare a infracțiunilor”, Camera a considerat că este în interesul justiției să dezvăluie public existența mandatelor și numele suspecților. –  comunicatul Curții Penale Internaționale

Investigațiile CPI, echipe cu zeci de membri în Ucraina

La câteva zile după invazia rusească în Ucraina, la începutul lui martie 2022, mai multe state (inclusiv România) au solicitat oficial Curții Penale Internaționale deschiderea unei anchete.

În urma acestora, CPI a deschis o investigație privind situația din Ucraina în anul 2022. Procurorul de caz desemnat, Karim Ahmad Khan, a anunțat că CPI își exercită jurisdicția și investighează orice act de genocid, crimă împotriva umanității sau crime de război comise în Ucraina. 

Începând cu martie 2022, investigatori ai CPI au mers în Ucraina și au cules probe. În aprilie 2022, procurorul de caz a anunțat statele care colaborează cu CPI în această anchetă, respectiv Ucraina, Polonia și Lituania, sprijinite de Eurojust și Europol.

Ulterior, și Estonia, Letonia și Slovacia au devenit membre ale JIT (Join International Team, echipa comună internațională de investigare a crimelor de război comise în Ucraina).

După atrocitățile comise în Bucha, Comisia Europeană a decis să sprijine investigația Curții Penale Internaționale cu peste 7 milioane de euro.

Pe 17 mai 2022, procurorul Khan a anunțat că în Ucraina acționează cea mai mare echipă coordonată vreodată de el la CPI, respectiv 42 de anchetatori, experți criminaliști și personal de sprijin. Olanda s-a alăturat echipei de investigatori,

Procurorul de caz a fost în toată această perioadă de 4 ori în Ucraina pentru a se întâlni cu oficialități, victime, martori ai crimelor armatei ruse, după cum a declarat chiar el la întoarcerea din cea mai recentă vizită. 

Curtea are și o pagină specială dedicată sesizărilor privind situația din Ucraina, prin care oricine poate depune plângeri sau semnala presupuse acte de genocid și crime împotriva umanității. Victimele directe ale crimelor comise în Ucraina pot face sesizări pe pagina deschisă de Procurorul General al acestei țări.

Diferite organizații umanitare au documentat presupuse acte de genocid și crime împotriva umanității comise în Ucraina și au depus documentația la Curtea Penală Internațională. Printre acestea, atacarea unei școli cu bombe cu dispersie (sesizată de Human Rights Watch) și bombardarea unei grădinițe, tot cu muniție interzisă de tratatele internaționale (sesizare Amnesty International). 

În iunie 2022, curtea a anunțat că procurorii care investighează cazuri de crime de război din Ucraina examinează acuzațiile de deportare forțată a copiilor în Rusia de la invazie, deoarece încearcă să întocmească un rechizitoriu de genocid.

Dreptul internațional umanitar clasifică deportarea forțată în masă a persoanelor în timpul unui conflict drept crimă de război. „Transferul forțat a copiilor” în special se califică drept genocid, cea mai gravă dintre crimele de război, în conformitate cu Convenția de genocid din 1948, care a scos în afara legii intenția de a distruge – în întregime sau parțial – un grup național, etnic, rasial sau religios.

Deportarea copiilor sau adopțiile forțate ale copiilor din Ucraina în Rusia au fost, constant, și preocuparea unor ONG-uri sau a unor cercetători independenți.

Într-un raport publicat în noiembrie 2022, Amnesty International a sesizat: copiii „rămași orfani sau separați de familiile lor ca urmare a luptelor” sunt oferiți familiilor ruse în schimbul unei plăți. 

Raportul invocat de utilizatorul Facebook în prelegerea sa e doar unul dintre cele mai recente. 

În declarația sa, procurorul Karim Khan, cel care a cerut judecătorilor emiterea mandatelor de arestare, a explicat și care au fost motivele și dovezile care au stat la baza acestei decizii.

Incidentele identificate de biroul meu includ deportarea a cel puțin sute de copii luați din orfelinate și case de îngrijire a copiilor. Mulți dintre acești copii, susținem, au fost de atunci dați spre adopție în Federația Rusă. Legea a fost modificată în Federația Rusă, prin decrete prezidențiale emise de președintele Putin, pentru a accelera acordarea cetățeniei ruse, facilitând adoptarea acestora de către familiile ruse.

Biroul meu susține că aceste acte, printre altele, demonstrează intenția de a elimina definitiv acești copii din propria lor țară. La momentul acestor deportări, copiii ucraineni erau persoane protejate prin Convenția a IV-a de la Geneva.

De asemenea, am subliniat în cererea noastră că majoritatea actelor din acest model de deportări au fost efectuate în contextul actelor de agresiune comise de forțele militare ruse împotriva suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, care au început în 2014.

În septembrie anul trecut, m-am adresat Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și am subliniat că investigarea presupusei deportări ilegale a copiilor din Ucraina a fost o prioritate pentru biroul meu. Impactul uman al acestor crime a fost clarificat și în timpul celei mai recente vizite mele în Ucraina. Pe când eram acolo, am vizitat una dintre casele de îngrijire din care ar fi fost luați copiii, aproape de frontul actual al conflictului. Relatările celor care au avut grijă de acești copii și temerile lor cu privire la ce s-a întâmplat cu ei au subliniat nevoia urgentă de acțiune.

Trebuie să ne asigurăm că cei responsabili pentru presupusele crime sunt trași la răspundere și că copiii sunt returnați în familiile și comunitățile lor. După cum am afirmat atunci, nu putem permite copiilor să fie tratați ca și cum ar fi prada de război.

Potrivit Biroului Național de Informații ucrainean, citat de LeMonde, 16.221 de copii ar fi fost deportați din teritoriile ocupate ale Ucrainei, în Rusia. 

Ce este Curtea Penală Internațională

Curtea Penală Internațională (CPI), guvernată de Tratatul de la Roma, este prima instanță penală internațională permanentă, bazată pe tratate, înființată pentru a ajuta la condamnarea autorilor celor mai grave infracțiuni care privesc comunitate internationala. Sediul său este la Haga, în Olanda. 

Jurisdicția CPI se referă patru infracțiuni principale împotriva drepturilor omunului – genocid, crime împotriva umanității, încălcări grave ale convențiilor de la Geneva și crima de agresiune.

Concluzie

Alegațiile utilizatorului Facebook sunt false, iar discursul său conține elemente ale propagandei rusești – copiii ucraineni au fost, de fapt, salvați -, dar și ale teoriei conspirației – invocarea ocultei mondiale. Decizia CPI se bazează pe anchete ale unei echipe internaționale de investigatori.

*Foto copertă: Vizită la Spitalul Clinic Militar Central, care poartă numele P.V. Mandryk. Credit: kremlin.ru