Mai mulți utilizatori de Facebook au văzut în noua inițiativă a Organizației Mondiale a Sănătății privind prevenirea și gestionarea unor noi crize sanitare un motiv pentru conspirații. 

De exemplu, o persoană a scris pe Facebook că „globaliștii” pregătesc o nouă pandemie, mult mai severă decât pandemia de COVID-19, în care vom fi afectați de foamete și sărăcie. Postarea face trimitere la un articol  publicat de ziarul Național.ro.

*Captură ecran 11.07.2023

„(O căsuță la țară și o bucățică de pământ, cât mai independeți de sistem, dar și ceva aprovizionare cu produse neperisabile. Porduceți singuri în grădina personală legume fructe. Puneți în beci vreo 4-5 sasci cu făină Ăde la o moară), ulei, compot, o pasăre prin curte, etc. Totul este inevitabil. Nu putem stopa nimic, doar putem avea grijă de noi, pregătiți fiind de acum, dar repede! Dependeță totală de Dumnezeu. Dar de Dumnezeu. Ieșiți cât mai rapid din orașe. Vindeți ce aveți la orașe și cumpărați la țară, urgent. Singura soluție. Altceva nu e nimic de făcut, nimeni nu va putea opri ceea ce urmează)”, notează utilizatorul.

Articolul din Ziarul Național, publicat în 25 iunie 2023, cuprinde o serie de măsuri luate de autorități ca pregătire pentru o viitoare pandemie, printre care emiterea unui proiect de ordin comun prin care este aprobat un nou regulament privind gestionarea situațiilor de urgență generate de epidemii și riscurilor asociate acestora. Proiectul de ordin comun și noul regulament nu se regăsesc în articol, iar accentul cade pe faptul că implicarea armatei în situații de urgență specifice este o „măsură de control a populației”. 

Mesajele de acest gen sunt virale, iar alte exemple se pot regăsi aici, aici și aici.

Conspirațiile despre o nouă pandemie

Factual.ro a publicat deja o verificare despre alte dezinformări care circulă intens în mediile conspiraționiste și care pleacă de la noul plan antipandemic propus de Organizația Mondială a Sănătății. Am demonstrat atunci că nimeni nu poate prezice perioada la care apare o nouă pandemie, dar, pentru oamenii de știință, acestea sunt o certitudine. Am făcut atunci un scurt istoric al pandemiilor din ultimii 150 de ani, iar prevenirea și gestionarea acestora implică o abordare care să ia în considerare istoricul global, migrația, urbanizarea și alte schimbări majore care au avut loc în ultimii ani. Așadar, strategiile elaborate înainte de producerea unei pandemii sunt necesare astfel încât să putem aborda mai rapid provocările care pot apărea odată cu o apariția unei noi pandemii, inclusiv pregătiri care implică forțele armate. În plus, planuri antipandemice au existat și înainte de Covid19, însă pandemia recentă ne-a învățat mai multe despre posibilitățile de prevenție și răspuns.

La finalul lui aprilie 2023, OMS a publicat propria propunere de strategie, dar a invitat statele membre să elaboreze la rândul lor planuri de prevenție, în funcție de specificul local.

În 23 iunie s-a publicat, pe site-ul Ministerului Sănătății, un ordin pentru aprobarea regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de epidemii și riscurilor asociate acestora. În cadrul acestui regulament se găsesc șase capitole care conțin aspecte precum organizarea în caz de urgență sau logistica operațiunilor de intervenție, măsuri de protecție a personalului destinat intervenției, dar și măsuri de protecție și asistență medicală a populației.

În capitolul II, art. 30, sunt înșiruite 8 atribuții ale Ministerului Apărării Naționale, printre care acordarea „asistenței medicale de urgență, sprijin logistic operațional sau participare la activități pentru limitarea și înlăturarea efectelor unei situații de urgență specifică”. 

Lista celor opt atribuții se află mai jos.

În același document, în capitolul IV, articolul 41, la activitatea de pregătire a personalului complementar, sunt menționate instituții precum „Poliția Română, Jandarmeria Română, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Poliția de Frontieră Română, Poliția Locală, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Apărării Naționale, precum și alte instituții”. În captura de mai jos se regăsesc enumerate instituțiile complementare, dar și rolul acestora în pregătirea din timp pentru limitarea efectelor epidemiilor.

În regulamentul publicat în 23 iunie, nu găsim printre rolurile Ministerului Apărării Naționale sau a personalului complementar sarcina de „a controla populația prin mijloace specifice”. Lista de atribuții menționate în regulament privesc organizarea și pregătirea din timp pentru eventuale situații de urgență, generate de epidemii și riscurile asociate acestora.

În același timp, un tip de criză cum este o pandemie necesită implicarea mai multor actori din societate, iar în regulament nu sunt menționate doar atribuțiile armatei române, ci și rolul Ministerului Sănătății și al Ministerului Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență. 

Rolul armatei în situații de urgență

Conform legislației române, misiunea Armatei României este definită în Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Forțelor Armate Române. Potrivit articolului 118, din Constituția României, misiunea armatei este de a asigura apărarea națională a României, de a proteja suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a țării.

Pe lângă misiunea de apărare, Armata României poate fi implicată și în misiuni de menținere a păcii, gestionarea situațiilor de urgență, cooperare și asistență internațională, precum și în alte operațiuni specifice stabilite de lege (art. 5 din Legea nr. 346/2006).

Armata joacă un rol important în situații de urgență și crize de sănătate publică, fiind adesea mobilizată pentru a sprijini autoritățile civile în astfel de situații critice.

Pandemia COVID-19 a fost o criză de sănătate publică, iar în România și în multe alte țări, armata a fost implicată în gestionarea pandemiei de COVID-19. Rolul armatei în această situație a variat în funcție de țară, dar în general a inclus sprijin în logistica de transport, construcția de spitale de campanie, producerea și distribuirea de echipamente medicale și susținerea forțelor de ordine în impunerea restricțiilor și a măsurilor de siguranță. 

În Italia, una dintre țările europene cele mai afectate de virus, armata a distribuit mii de măști chirurgicale, mănuși, geluri de igienizare și a ajutat la dezinfecția spațiilor publice, iar în mijlocul lunii martie 2020, a fost mobilizată pentru a gestiona perioada de lockdown. 

În Spania, companiile de apărare s-au mobilizat ajuta la producerea de bunuri esențiale precum echipamente de protecție, măști și dispozitive respiratorii.

În România, compania națională de armament, Romarm, a fost implicată în producerea de măști chirurgicale. Însă, recent, Direcția Națională Anticorupție a arătat că echipamentele de producție achiziționate de Romarm în pandemie au fost neconforme.

Miniștrii apărării din țările nordice, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda, au convenit să coopereze în efectuarea transportului aerian și schimbului de informații.

Forțele armate au fost implicate în pandemia Covid-19 și în alte părți ale lumii. În SUA, armata a fost mobilizată pentru a oferi sprijin medical, în Argentina, armata a furnizat alimente cetățenilor aflați în nevoie, în timp ce în Columbia personalul militar s-a mobilizat pentru a îmbunătăți capacitatea spitalelor. Acestea sunt doar câteva exemple din activitățile variate cu care armata a contribuit la gestionarea crizei Covid-19. Mai jos, am atașat o imagine din documentul publicat de Parlamentul European, în 20 aprilie 2020, în care putem vedea o listă de acțiuni concrete pe care forțele armate le-au realizat în timpul pandemiei.

Generalul-maior Gheorghiță Vlad, locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării, explică într-un editorial al revistei „Gândirea Militară Românească”, publicat în 2020, rolul armatei în contextul pandemiei COVID-19. 

Acesta rezumă contribuția Armatei Române în lupta împotriva virusului Covid-19.

„Armata română a sprijinit autorităţile centrale şi locale prin instalarea a trei spitale ROL 2 în Bucureşti, Constanţa şi Timişoara, instalarea a peste 50 de unităţi de triaj epidemiologic în spitalele militare şi civile din ţară, efectuarea a aproximativ 25.000 de teste pentru depistarea COVID-19, asigurarea conducerii temporare a trei spitale judeţene din Suceava, Deva şi Focşani. De asemenea, militarii au acţionat, pe perioada stării de urgenţă, în aproximativ 100.000 de misiuni, au fost alături de oamenii aflaţi în dificultate, au distribuit aproximativ 4.000 de pachete cu produse alimentare şi de igienă veteranilor şi văduvelor de război în 10 judeţe. Militarii din Forţele Aeriene Române au efectuat peste 20 de misiuni prin care au asigurat transportul aerian a aproximativ 270 de tone de echipamente de protecţie medicală, precum şi evacuarea unor cetăţeni români din străinătate. Cercetătorii militari au realizat, într-un timp record, o izoletă care a fost omologată şi a intrat în producţia de serie, precum şi un demonstrator tehnologic pentru un ventilator mecanic, două produse extrem de utile sistemului medical. Nu în ultimul rând, întrucât, în astfel de momente, este nevoie, mai mult ca oricând, de solidaritate, compasiune şi unitate, specialişti şi cadre medicale militare au fost cooptate în echipele dislocate pentru a sprijini efortul autorităţilor din Republica Moldova şi SUA privind gestionarea pandemiei.”Revista „Gândirea Militară Românească, pagina 7

Pe lângă implicarea logistică a forțelor armate în criza pandemică, acesta menționează și faptul că armata este unul dintre principalele răspunsuri pentru guverne în gestionarea situațiilor de urgență. 

„Ori de câte ori apare un dezastru natural sau provocat de om, forţele armate devin una dintre soluţiile de bază pentru guverne în generarea răspunsului lor. Majoritatea ţărilor au o legislaţie în vigoare care permite utilizarea forţelor armate pentru a sprijini autorităţile civile în crize şi situaţii de urgenţă non-militare.” Revista „Gândirea Militară Românească, pagina 7

Implicarea armatei într-o situație de urgență cum a fost pandemia COVID-19 nu echivalează participarea armatei la o viitoare provocare globală ca măsură de „control a populației”. Un tip de criză cum este o pandemie necesită implicarea mai multor actori din societate, iar o bună cooperare între autoritățile civile și forțele armate poate reprezenta un sprijin real pentru populație într-o situație de urgență.

*Foto copertă: pixabay.com