Metodologia privind verificarea programelor electorale la alegerile prezidențiale
Verdicte posibile:
- ÎN MANDAT – Promisiunea este la o măsură care intră în atribuțiile explicite ale Președintelui.
- NUMAI CU SPRIJIN INSTITUȚIONAL – Promisiunea poate fi îndeplinită dacă fie Guvernul, fie Parlamentul o sprijină.
- NECLAR – Nu știm ce a vrut autorul să spună.
- ÎN AFARA MANDATULUI – Promisiunea ține de măsuri care intră în atribuțiile altor instituții.
Pornim de la atribuţiile Preşedintelui, aşa cum sunt ele definite de Constituţia României, și verificăm în ce măsură promisiunile/ programele electorale se încadrează în aceste prevederi constituţionale. Pe scurt, luăm în calcul, pentru orizontul de timp 2019-2024, cu prioritate:
- art. 80, alin. 2 din Constituție – „Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.
- art. 133, alin. 6 din Constituție – „Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă”.
- art. 148, alin 4 „Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării”
- art. 80, alin. 1 „Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.”
- art. 92, alin. 1 „(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.”
Nu trebuie să uităm nici atribuţiile Preşedintelui în ce priveşte interacţiunea cu alte instituţii:
- Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament, dar are şi atribuţii în remanierile guvernamentale, în care propunerea primului-ministru este esenţială
- Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.
- Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
- Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
- Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
- Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice etc.
Trebuie specificat că nu toate promisiunile sau măsurile enunţate de către candidaţii la preşedinţie sunt şi verificabile. Din această perspectivă, sunt incluse doar informaţiile clare, care pot fi verificate factual, din perspectiva mandatului constituţional acordat Preşedintelui României.
Surse programe candidați:
- Klaus Iohannis
- Dan Barna
- Viorica Dăncilă
- Mircea Diaconu
- Theodor Paleologu
Cum vom publica:
Analizăm programele electorale pe măsură ce sunt publicate. Pentru fiecare candidat vom selecta câte 10 promisiuni pentru a face mai explicit raționamentul folosit în verificare. La final, înainte de alegeri, vom prezenta o statistică globală cu verificările realizate pe programele electorale ale celor cinci candidați.